Vitiligo

iunie 03, 2018

Pentru pacientii care au afectiuni de piele , sezonul verii este probabil cel  mai greu de suportat, fiind in situatia sa poarte haine care sa acopere in mare toata suprafata pielii.

 Una dintre aceste afectiuni este vitiligo.



Vitiligo pare o boala despre care nu exista prea multa informare in randul populatiei, cu un procent de afectare a mai bine de 2% din populatia globului, lipsa de informare poate fi frustranta.

Debutul bolii se produce de cele mai multe ori în copilărie sau adolescenţă . 

Se crede ca “vitiligo” vine din limba latina. Prima parte a a cuvantului, “viti”, provine din latinescul “vitium”, insemnand urma sau pata. Sufixul, “ligo”, este o terminatie latina frecventa si inseamna “a provoca”, “a produce”.

Manifestarea sa este la nivelul pielii, aceasta pierzandu-si pigmentul (melanina) prin moartea celulelor melanocite, astfel formandu-se pete albe sau decolorate raspandite pe tot corpul si se pierde  si protectia de razele nocive UVA/UVB.

O albire prematura a parului sau decolorare a membranelor mucoaselor poate indica vitiligo. Leziunile se localizează cu predilecţie în axile, feţele de extensie ale membrelor, la nivelul organelor genitale externe, în regiunile fotoexpuse şi zonele periorificiale (peribucal, periocular). 


Cauzele aparitiei vitiligo sunt inca in dezbatere, existand mai multe teorii care se completeaza una pe alta, iar optiunile de tratament sunt in continua dezvoltare. 


Predispoziţia genetică – până la 38% dintre cazurile de vitiligo. Persoanele care au cazuri de vitiligo în familie au un risc de 4,5 ori mai mare de a dezvolta la rândul lor această afecţiune.  Genetica nu inseamna predestinare pentru imbolnavire, ci de obicei exista un "trigger" (ceva care porneste) ce pune in miscare procesul. Acesti triggeri includ expunerea la toxinele chimice, stres mental si emotional, deficiente in nutritie (sindomul de malabsorbtie al vitaminelor si a unor minerale) stres oxidativ, trauma/leziune, sau arsuri solare
Teoria autoimună – susţinută de descoperirea anticorpilor antimelanocitari şi a unor anomalii imunitare. Pacienţii cu vitiligo prezintă un risc mai mare de a dezvolta şi alte boli autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto, boala Basedow – Graves, boala Addison, anemia Biermer, etc.
Teoria stresului oxidativ – s-a demonstrat că pacienţii cu vitiligo au un nivel scăzut de catalază, care are rol în apărarea antioxidantă astfel ca nu pot contracara stresul oxidativ extracelular , iar radicalii liberi de oxigen activează astfel proteinele proapoptotice,  rezultând astfel apoptoza melanocitelor . Acest proces de stres oxidativ poate fi contracarat de o dieta bogata in antioxidanti (legume verzi, fructe), prin eliminarea dulciurilor si reducerea consumului de lactate
Tratamentul vitiligo este unul cronic. Exista diferite abordari terapeutice in funtie de tipul si gravitatea bolii.

* de prima intentie este fotoprotectia care are rol in prevenirea arsurilor solare pe zonele depigmentate dar si  limitarea bronzului pe pielea normal pigmentata

* folosirea tratamentului cu glucocorticoizi topici (maxim 1 luna)  cu rol in oprirea depigmentarii - pacientii trebuie monitorizati pentru identificarea la timp a reactiilor adverse ale corticosteroizilor

* tratamentul local cu derivati de vitamina D (calcipotriol) sau  imunosupresoare (tacrolimus sau pimecrolimus) 

*Fototerapia UVB, Fotochimioterapia topica

* Geluri sau comprimate ce contin enzime sau antioxidanti

* Administrarea de 50mg/kg corp/ zi de L-fenilalanina- precursor in formarea melaninei care asociat cu Fototerapia ajuta la repigmentarea leziunilor in procent de 60 %

*Psoralena din puvaterapie - tratament care trebuie urmat in conformitate cu indicatia medicului pentru ca prezinta cateva riscuri (cataracta, imbatranirea prematura a pielii, cancer de piele)

* in cazul pacientilor cu vitiligo generalizat se poate incerca si depigmentarea zonelor sanatoase pentru a obtine o culoare uniforma a pielii

* cateva extracte din plante care in terapia ayurvedica  au dat rezultate in repigmentarea pielii: Katuchi, Turmenic (Curcuma) si Ginkgo  biloba  la doza de 120 mg/zi  datorita efectului anti-inflamator  a fost utilizat in tratarea vitiligo


Desi conditia /afectiunea nu e contagioasa si nici nu este o co-morbiditate, prezinta un real stres mental si emotional pt pacienti carora le scade increderea in sine si au tendinta de autoizolare.

Un diagnostic corect pus de medicul dermatolog din timp poate fi benefic in luarea tratamentului potrivit astfel randamentul si sansele de vindecare sau mentinerea bolii sub control sunt mult mai mari.   Nu trata cu indiferenta cand apar pete albe pe piele de orice fel , mergi la medic pentru a analiza motivul aparitiei lor. 

Pielea reflecta starea de sanatate a fiecaruia!

You Might Also Like

0 comentarii

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *